Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a menținut arestul preventiv și pentru fostul consilier al Alinei Bica, Ionuț Mihăilescu.
ICCJ a luat în discuție, vineri, măsurile preventive dispuse de procurori în dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale acordate lui Gheorghe Stelian, pentru un teren supraevaluat.
Instanța a stabilit să mențină măsura arestului preventiv pentru Alina Bica, Dorin Cocoș, Alin Cocoș și Ionuț Mihăilescu, trimiși în judecată joi în acest dosar.
În ceea ce îl privește pe Adriean Videanu, acesta va fi judecat în continuare sub control judiciar, dar nu mai are interdicția de a se apropia de Dorin și Alin Cocoș și de Ionuț Mihăilescu.
Instanța a menținut și măsura sechestrului asigurător dispus asupra terenului în suprafață de 4.425 metri pătrați din Snagov, din care Alina Bica ar fi primit o cotă parte pentru despăgubirea ilegală a lui Gheorghe Stelian.
Omul de afaceri Dorin Cocoș și fiul acestuia, Alin Cocoș, și-au recunoscut faptele pentru care au fost trimiși în judecată în cel de-al doilea dosar al fostei șefe a DIICOT Alina Bica, a declarat vineri, la ieșirea din sala de judecată de la ICCJ, unul dintre avocații acestora. Apărătorul nu a dorit să ofere alte amănunte legat de declarațiile date de cei doi în fața instanței.
Fostul șef al DIICOT Alina Bica este judecată în al doilea dosar pentru că a luat mită un teren, în schimbul intervențiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, pentru că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender în dosarul în care este judecat și pentru abuz în serviciu în cazul lui Videanu.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au trimis-o în judecată, joi, în arest preventiv, pe Alina Mihaela Bica, la data faptelor secretar de stat și reprezentant al Ministerului Justiției în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), ulterior procuror șef al DIICOT, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită (două fapte), abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două fapte) și favorizarea făptuitorului (două fapte).
În același dosar sunt judecați omul de afaceri Dorin Cocoș, pentru trafic de influență (două fapte) și dare de mită, și fiul acestuia Alin Cocoș, pentru complicitate la trafic de influență și complicitate la dare de mită, se arată într-un comunicat de presă al DNA.
Procurorii DNA i-au trimis în judecată și pe Ionuț Florentin Mihăilescu, fost consilier al lui Alinei Bica, persoană apropiată lui Alin Cocoș, pentru complicitate la luare de mită (două fapte), și Adriean Videanu, la data faptelor acționar la o societate comercială, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, Videanu fiind sub control judiciar.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 14 iunie 2014, Alina Bica ar fi primit, prin intermediul lui Ionuț Mihăilescu și în cote parți egale cu acesta, un teren în suprafață de 4.425 metri pătrați din Snagov.
„Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea pe care Bica Alina Mihaela a dispus-o la data de 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat și de reprezentantă a Ministerului Justiției în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) și care a corespuns interesului inculpaților Cocoș Dorin și Cocoș Alin, în legătură cu dosarul de despăgubire nr.22714/FFCC având ca obiect suma de 377.000.000 euro (dosarul lui Gheorghe Stelian, n.r.)”, au scris procurorii în actul de sesizare a instnaței.
Anchetatorii susțin că, pentru a ascunde proveniența acestui teren, Ionuț Mihăilescu, împreună cu Alin Cocoș, ar fi generat și intermediat „tranzacții nereale imobiliare succesive, folosindu-se de relații cu prieteni și membrii de familie”.
„Concret, disimularea primirii mitei de către inculpații Bica Alina Mihaela și Mihăilescu Ionuț Florentin a fost realizată în intervalul de timp 2013 – 2014 prin încheierea a două contracte de vânzare-cumpărare succesive în care au fost interpuse persoane apropiate acestora”, a precizat DNA.
Dorin Cocoș este acuzat că, în schimbul influenței exercitate asupra Alinei Bica și a altui membru al Comisiei Centrale a ANRP, ar fi pretins și primit, în perioada de după 17 ianuarie 2011, de la Gheorghe Stelian, beneficiarul drepturilor litigioase, denunțător în cauză, suma de 10 milioane de euro, cu condiția să-i asigure rezolvarea dosarului de despăgubire.
„Scopul pentru care au fost oferiți și primiți cei 10 milioane de euro l-a reprezentat intermedierea susținerii interesului pe care îl avea beneficiarul drepturilor litigioase la Comisia ANRP, traficarea putând fi realizată la nivelul unui membru al Comisiei, prin prisma relației pe care inculpatul Cocoș Dorin o avea cu decidenți din mediul politic, ce puteau decide în schimb menținerea în funcția de vicepreședinte a persoanei respective”, au mai arătat procurorii în rechizitoriu.
O altă acuzație adusă Alinei Bica se referă la abuz în serviciu în cazul lui Adriean Videanu, respectiv admiterea solicitării acestuia de ridicare a sechestrului asigurător de pe 80 de acțiuni, care fusese pus de procurorul care instrumentează dosarul Romgaz-Interagro.
„La data de 24.09.2013, într-un dosar instrumentat de către DIICOT – Structura Centrală, procurorul de caz a dispus luarea măsurilor asiguratorii prin instituirea unui sechestru asupra unui număr de 80 acțiuni, deținute la o firmă de către inculpatul Videanu Adrian. La data de 25.02.2014, pentru a-l favoriza pe Videanu Adriean, inculpata Bica Alina Mihaela, în calitate de procuror șef al DIICOT, a dispus printr-o ordonanță, cu încălcarea prevederilor legale de competență (dispozițiile art.250 alin.1 Cod Procedură Penală), admiterea solicitării inculpatului Videanu Adriean și a ridicat sechestrul asigurator. Potrivit CPP, soluționarea cererii era de competența judecătorului de drepturi și libertăți și nu cea a procurorului șef al DIICOT. Astfel, Bica Alina Mihaela a facilitat inculpatului Videanu Adriean, reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acțiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse și sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a și întâmplat”, susțin procurorii DNA.
În acel dosar, Adriean Videanu este cercetat alături de alte persoane, pentru crearea unui prejudiciu de 11 milioane de dolari și punerea în pericol a sistemului energetic național pe segmentul gazelor naturale.
La cererea de ridicare a ridicare a sechestrului, Videanu a depus înscrisuri cuprinzând date și informații conform cărora nu mai deținea acțiunile din august 2012, împrejurarea care nu era reală, potrivit anchetatorilor.
O a treia acuzație adusă Alinei Bica în acest dosar se referă la favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, respectiv la sprijinul acordat acestuia, pentru a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare în dosarul Carom. În decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani și patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.
Acest dosar a fost disjuns din cel în care Alina Bica a fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiției în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-a aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.
În același dosar sunt judecați pentru abuz în serviciu Crinuța Dumitrean, fosta șefă a Comisiei Centrale de Despăgubiri, Sergiu Ionuț Diacomatu, deputatul Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, Lăcrămioara Alexandru, Oana Vasilescu și Dragoș George Bogdan. Evaluatorul Emil Nuțiu și omul de afaceri Gheorghe Stelian sunt acuzați de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 15 martie 2011, Alina Bica, Crinuța Dumitrean, Sergiu Ionuț Diacomatu, Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, Oana Vasilescu, Dragoș George Bogdan și Lăcrămioara Alexandru, în calitate de membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Nuțiu Emil. Prin acest raport, valoarea terenului de peste 13 hectare a fost stabilită la suma de 377.282.300 lei.